Când eram mică credeam cu toată tăria că există Moş Nicolae şi Moş Crăciun. De ce? Pentru că numai de la ei primeam cele mai frumoase daruri şi cele mai mari bucurii. Şi ştiam în adâncul sufletului meu că doar ei dăruiesc şi nu vor nimic la schimb! Pe toţi ceilalţi - părinţi, bunici, profesori - îi consideram ajutoarele Moşului, fără ca nimeni să-mi fi spus acest lucru. Atunci nu ştiam despre Sf. Nicolae sau despre Naşterea Domnului. Şi nici nu îmi amintesc de vreun adult care să-mi fi spus că Moşul nu există...
Între timp am aflat despre Sf. Nicolae şi minunile pe care le face.. şi ştiţi ce?! Chiar le face! După atâţia ani, el continuă să facă daruri, prin oameni. El continuă să dăruiască bucurii şi credinţă! Cui? Tuturor. Doar că unii adulţi au ales să nu mai creadă. Nici în el, nici în Domnul. Şi le spun şi copiilor acelaşi lucru: NU EXISTĂ! Distrug credinţa şi bucuria în proprii lor copii! Îi încarcă cu toată energia negativă strânsă în viaţa lor. Schilodesc sufletele copiilor lor şi apoi se miră că au copii cu probleme psihice!
Suntem în Postul Naşterii Domnului şi dincolo de Naştere, eu cred că sărbătorim Învierea, învierea sufletelor noastre în bucurie şi speranţă! Vă doresc tuturor să vă amintiţi de bucuria acestor sărbători, să o dăruiţi tuturor şi să nu o izgoniţi niciodată din suflet!
adulti
care uita ca, atunci cand erau copii, la randul lor, credeau cu toata
taria ca exista Mos Craciun, ca exista cineva atat de frumos si de bun
incat sa le aduca daruri si sa le faca surprizele cele mai mari si mai
frumoase din viata lor. Fiindca, este clar, acestea raman cele mai
frumoase si mari bucurii si surprize din viata cuiva. Aici bucuria si
surpriza sunt totale, fiindca in bucuria Mosului, nu exista doar bucuria
darului primit, ci o bucurie completa, asigurata de faptul ca cel ce
daruieste nu vrea nimic inapoi. El nu poate fi acuzat, sau banuit, ca
vrea ceva la schimb. Stii clar ca el face asta, doar ca sa te
bucure. Uitand faptul ca ei, la randul lor, au crezut cand erau mici, si
ca odata cu cresterea in varsta au facut greseala de a nu mai crede
(ori prin exemplul de mai tarziu al parintilor, ori prin anturaj),
parintii ajung sa le fure aceasta bucurie chiar propriilor lor copii -
See more at:
http://www.lonews.ro/opinii/kslcatalin-opinii/17067-exista-mos-craciun-exista-mos-nicolae.html#sthash.BBZXuo6T.dpuf
frumos ai scris Anastasia...
RăspundețiȘtergeresa fii copil inseamna sa crezi in minuni, sa crezi in povesti, sa fii adult inseamna sa-ti pastrezi capacitatea de a crede in minuni, de acrede in povesti...
sa fii fericita! :)
Şi tu, draga mea.. şi toată lumea! :)
Ștergeremulţumesc!
Pe de-o parte e trist ca avem nevoie de astfel de sarbatori ca sa fim mai buni, dar pe de alta parte e bine ca macar de aceste sarbatori suntem mai buni, decat deloc e bine si asa. Nu conteaza care este "povestea" din spate, sarbatorile vor avea mereu un farmec adevarat daca vei crede in ele :)
RăspundețiȘtergereCopii fiind, suntem buni. Învăţăm să nu mai fim buni.
ȘtergereAvem nevoie de sărbătorile acestea ca să ne amintim să fim buni! :)
Minunat! toata esenta vremurior noastre ai prins-o in cateva cuvinte! si pe aici e ciudat sa iti declari credinta...se uita unii la noi ca la niste ciudati batuti in cap!....probabil ca oameni ca ei or fi fost si in alte vremi! ii las asa in alegerea lor...noi mergem mai departe in a noastra! :)
RăspundețiȘtergereMulţumesc. Peste tot sunt oameni.
ȘtergereVă doresc să-i găsiţi pe aceea potriviţi sufletelor voastre! :)
Ce frumos ai scris!!
RăspundețiȘtergereSă nu lăsăm nicicând să fie străine sufletelor noastre bucuria şi credinţa!
Amin!
ȘtergereCui nu-i plac sarbatorile de Craciun?De izgonit le poti,izgoni.S-au intiparit si vor ramane acolo.O saptamana buna sa ai!
RăspundețiȘtergereCâte generaţii mai rezistă dacă le izgoneşti permanent?
ȘtergereO săptămână minunată! :)
mare dreptate ai! Traditiile si credinta se transmit din generatie în generatie si cred ca noi, prin cei 50 de ani de comunism am pierdut mult... S-au pierdut verigi importante... De exemplu, noua Mos Gerila ne facea cadouri de Craciun! ce idee ciudata!
RăspundețiȘtergereSi mie îmi place ca in perioada de asteptare a Nasterii Domnului oamenii sunt mai darnici si mai buni la suflet, facem cadouri fiecare, cum putem, ajutam si pe cei mai nevoiasi, chiar daca nu-i cunoastem. Prin Sf. Nicolae se "exerseaza" calitatea numita "omenie". Este atât de emotionant sa poti sa faci o mica bucurie, cuiva care nu se astepta... Fericirea si uimirea din ochii persoanei este un adevarat cadou pentru cel ce ajuta!
Pe de alta parte, este emotionant ce se petrece în familii - sa vezi ca proprii copii vin acasa de sarbatori si se simt bine alaturi de parinti si frati - gasesc ca este tot un cadou!
Câte bucurie exista în aceasta perioada de an! :)
Te îmbratisez draga mea si iti doresc sa te bucuri deplin de sarbatorile lunii decembrie!
Aşa este. O cât de mică bucurie făcută cuiva contează foarte mult, culmea în primul rând pentru cel ce face darul :) Iar întâlnirile de familie din această perioadă nu pot fi egalate cu nimic altceva.
ȘtergereTe-mbrăţişez draga mea, aceiaşi urare îţi fac şi eu! :)
ah, am uitat sa iti spun ca am avut marea bucurie sa vizitam Biserica Sf. Nicolae din Myra, aflata pe teritoriul actual al Turciei. Sfantul Nicolae a fost episcop al Myrei secolului al IV si a murit in anul 342, la dara de 6 decembrie. Biserica a fost ridicata în secolul VI pe locul unde a fost înmormântat Sfantul Nicolae (http://vis-si-realitate-2.blogspot.de/2012/11/in-vizita-la-sfantul-nicolae.html) Am fost foarte emotionati sa pasim în lacasul sfânt!
ȘtergereVenisem de fapt sa- vad pe Piticul II :) Te pup si-ti doresc noapte buna. Voi reveni în vizita si mâine :-*
Eu nu am ajuns încă în Turcia.Cred că este emoţionant.
ȘtergereTe pup şi eu şi te aştept. :)
Si eu cred cu tot sufletul in existenta acestor Mosi fantastici!
RăspundețiȘtergere