Monumentul Omul, Timpul, Spaţiul este o lucrare de artă realizată în bronz de către sculptorul bucovinean Ion Mândrescu, , ridicat în anul 2008. Preţul plătit de către Primăria Capitalei, condusă la acel moment de
către Adriean Videanu, a fost de 3.200.000 lei noi, mai bine de 1 milion
de dolari americani....
 |
| bronz, 63 × 73 × 53 cm, semnat şi datat în spate pe roată, I.M., (19)97 |
Mândrescu a modelat primele lucrări de sculptură în timpul liceului, la
18 ani realizând prima lucrare de succes, grupul statuar “Răscoala”. La
Bucureşti ajunge în urma stagiului militar, pe care l-a îndeplinit în
comuna Mihai Bravu de lângă capitală. Începând cu 1976 participă la
cursurile Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, pe care le
va frecventa până în 1980.
În 1985 începe să modeleze seria ”Omul, Timpul, Spaţiul”. Acestă
operă consemnează nu numai una dintre cele mai importante lucrări ale
artistului, dar şi revenirea la sculptura figurativă. O revenire cu
succes, ce fixează momentul nu numai pentru artist, dar şi pentru
sculptura românească contemporană. În următorii ani continuă să
aprofundeze înţelesurile acestei declaraţii despre existenţa omului,
coordonând masa sculptată după aceleaşi principii perspectivale. În 1990
primeşte premiul revistei Flacăra pentru lucrarea ”Omul, Timpul,
Spaţiul” şi tot în acelaşi an opera urma să fie transformată într-un
monument de mari dimensiuni şi amplasată în Piaţa Universităţii din
Bucureşti. Proiectul este respins de autorităţi sub motivaţia că
lucrarea nu putea fi susţinută de rezistenţa pasajului.
Traseul lucrării însă nu se opreşte aici. Un an mai târziu, Mândrescu participă cu opera la Expoziţia Universală de la Sevilla şi tot în acelaşi an este prezentă la o expoziţie de grup la Viena, organizată de Ministerul Culturii. Pe acelaşi traseu, cu sprijinul Ministerului, lucrarea ajunge să fie prezentată publicului german şi celui chinez. Câţiva ani mai târziu impresionanta lucrare va fi prezentă la Salonul Internaţional de Artă de la Strasbourg, probabil una dintre cele mai însemnate momente pe care le trăieşte bronzul lui Mândrescu.
În ceea ce priveşte realizarea, lucrarea este construită pe mai multe planuri. Cel care coordonează opera, atât ca masă, cât mai ales ca principal element vizual este personajul. Mândrescu apelează la simbol pentru a oferi cu iscusinţă o încărcătură filosofică accentuată. Bărbatul pare îmbătrânit, chipul fiind cel care îl încarcă de valenţe multiple. Părul şi barba ne duc cu gândul la un înţelept nebun, dar şi la trecerea timpului transpusă pe chipul omului. Poziţia contorsionată este influenţată de jugul pe care îl poartă în jurul brâului, roata timpului, care îl fixează pe om în natura ce îl înconjoară. De asemenea, roata poate reprezenta ciclicitatea universului, alternanţa în care omul se naşte şi moare. Personajul este prezentat drept ax al roţii, fiind direct influenţat de mişcarea continuă şi constantă pe care o poate imprima forţa de rotaţie. Impresia generală este aceea de subminare a forţei pe care omul o are, fiind adus la o reprezentare monumentală a unui titan în lanţuri, prins sub presiunea propriului mediu existenţial.
sursa: Artmark
Traseul lucrării însă nu se opreşte aici. Un an mai târziu, Mândrescu participă cu opera la Expoziţia Universală de la Sevilla şi tot în acelaşi an este prezentă la o expoziţie de grup la Viena, organizată de Ministerul Culturii. Pe acelaşi traseu, cu sprijinul Ministerului, lucrarea ajunge să fie prezentată publicului german şi celui chinez. Câţiva ani mai târziu impresionanta lucrare va fi prezentă la Salonul Internaţional de Artă de la Strasbourg, probabil una dintre cele mai însemnate momente pe care le trăieşte bronzul lui Mândrescu.
În ceea ce priveşte realizarea, lucrarea este construită pe mai multe planuri. Cel care coordonează opera, atât ca masă, cât mai ales ca principal element vizual este personajul. Mândrescu apelează la simbol pentru a oferi cu iscusinţă o încărcătură filosofică accentuată. Bărbatul pare îmbătrânit, chipul fiind cel care îl încarcă de valenţe multiple. Părul şi barba ne duc cu gândul la un înţelept nebun, dar şi la trecerea timpului transpusă pe chipul omului. Poziţia contorsionată este influenţată de jugul pe care îl poartă în jurul brâului, roata timpului, care îl fixează pe om în natura ce îl înconjoară. De asemenea, roata poate reprezenta ciclicitatea universului, alternanţa în care omul se naşte şi moare. Personajul este prezentat drept ax al roţii, fiind direct influenţat de mişcarea continuă şi constantă pe care o poate imprima forţa de rotaţie. Impresia generală este aceea de subminare a forţei pe care omul o are, fiind adus la o reprezentare monumentală a unui titan în lanţuri, prins sub presiunea propriului mediu existenţial.
sursa: Artmark
Interesanta opera de arta, cu adevarate conotatii spirituale.Pupici!
RăspundețiȘtergereFoarte interesantă operă! O mulţime de simboluri adunate într-o singură lucrare. Uimitor este şi preţul lucrării. Aşa cum ne obişnuiesc realităţile mioritice, nu putem să nu ne întrebăm dacă toţi banii ăştia au ajuns la artist?
RăspundețiȘtergere