oooo! am vazut 14 minute si îmi este clar ca trebuie sa vad tot filmult! m- afacut foarte curioasa si trebuie sa stiu ce urmeaza!... ma intorc mai pe seara. te pup
ABSOLUT klasse! colosal film! la inceput am ras cu lacrimi, in final, mi-au dat lacrimile adevarate... Doamne ce vremuri am trait!... In 92 aveam doi copii, de 2 ani jumate si respectiv cateva luni. Am locuit 30 de ani la Sibiu, langa Copsa... Nu-mi vine sa cred ca a existat asa ceva, dar... fum fara foc nu iese, asta e clar! Filmul este de nota 10! Multumesc ca mi-ai oferit acesta ocazie. Noapte buna, Anastasia draga. Sper sa pot atipi... inca ma gandesc la copiii din autobuz, la securisti, la mizeria satelor...
L-am vazut. Cu destul de multi ani in urma, nici nu mai stiu citi, vreo 10. M-a deranjat, partial, limbajul, care e deja un loc comun in toate filmele de dupa '89... In rest, despre Oana Pellea, numai de bine. E o actrita exceptionala, pe care o pretuiesc. Pacat ca se vede rar la TV. Prea rar comparativ cu alti confrati mult mai modest daruiti. Dar cred ca este si alegerea ei. Nu da prea multi bani pe televiziune, cum aminteam si eu, despre o parere de-a ei, intr-un articol de-al meu, cel despre televiziune-televizor...
Scuze...sint o mare zapacita...:)) Sigur ca ai dreptate. M-a dus gandul in primul moment la alt film, in care a jucat ea. Acela despre revolutie. Ma gandeam la "Vulpe - vanator"...desigur. Eu le am pe ele amandoua puse pe un piedestal, undeva. La fel le iubesc ca actrite. Nici nu m-am mai uitat la imagine, la nimic. Sper sa fiu iertata ;) Am ras acum, nici nu stiu cum naiba am facut asta :) Am vazut si Balanta, normal. Aceeasi remarca in privinta limbajului. Am facut-o, am facut-o... ;) Sa-ti spun drept, ieri am avut foarte putin timp (m-am luptat cu zapezile prin curte si cu alte amenajari ce trebuiau facute dar pe care nu stii exact cum sa le faci pana in momentul cand zapada vine efectiv) si am intrat cam pe fuga pe cateva bloguri. Oi ma fi facut vreo boacana pe undeva. ;) Apare ea! Te pup!
Chiar mă întrebam cum de ai făcut o asemenea confuzie..!? Stai liniştită, şi eu gândesc una şi zic alta, mai ales când am multe pe cap... Iar acum cu zăpada, sfârşitul de an, sărbătorile..., nu mai am parcă nici idei pentru postări, nici puţin timp pentru mine... Am fost şi răcită, la serviciu oamenii sunt iritaţi, jignesc fără să-ţi dea seama şi e o tensiune permanentă, soacra mea se internează mâine în spital (alte drumuri).. habar n-am, sper să am timp să simt sărbătorile. Şi mai am încă multe de făcut până la sfârşitul anului, asta dacă nu sunt întreruptă pe 21... :) O seară frumoasă!
Ma bucur ca ai inteles ca e doar din usoara neatentie. Daca ma crezi, acum din nou vin de la zapezi...a nins cam mult la noi, asa, deodata si viscolul ne-a dat de furca suplimentar. Am rezolvat, acum m-am linistit. Pana la noul val de ninsoare care sper sa intarzie cat mai mult. Ma intristeaza ca ai necazuri de acest fel. Stiu cum este. Am avut si eu cu parintii episoade de acestea in urma cu 3 ani, 2 ani...o perioada lunga. Acum s-au mai rezolvat...suntem bine :) Nu cred ca pe 21 se intampla ceva... Multumesc, Anastasia, pentru intelegere :)
Nici nu mi-am imaginat altceva. Sunt convinsă că este greu şi la un moment dat ţi se taie de atâta zăpadă... eu am locuit la casă (încălzită cu lemne) până la 19 ani, dar atunci mă simţeam foarte bine făcând ce faci tu acum. Eram sportivă, tânără... acum, recunosc, nu cred că aş mai putea locui la casă - cred că m-am obişnuit cu comoditatea oferită de bloc. Aşa că amintirile şi raportările mele la "datul zăpezii" sunt idilice, cel puţin. :)
Necazuri am de la 3 ani, toate legate de bolile cuiva din familie. Apoi, decese.. Mama este diagnosticată cu alzheimer de 10 ani. Şi nu-ţi mai spun, că te sperii. Aşa că nu asta e problema. Cred că am obosit... şi vreau şi eu o pauză, să doooorrrrrm... (să-mi refac sistemul nervos, că, săracul..., mă şi mir de unde are atâta forţă).
Să ştii că nu mă plâng, enumeram şi eu, una, alta... iar cu 21.. am glumit :)) Am senzaţia că şi astăzi trebuia să fie ceva, doar e 12.12.12 nu? :)
Inteleg...sigur ca te simti coplesita avand mereu pe cate cineva cu o problema de sanatate in familie. Chiar imi pare tare rau. N-a fost nimic nici pe 12. Basme :)
oooo! am vazut 14 minute si îmi este clar ca trebuie sa vad tot filmult! m- afacut foarte curioasa si trebuie sa stiu ce urmeaza!... ma intorc mai pe seara.
RăspundețiȘtergerete pup
:) te pup şi eu!
RăspundețiȘtergereMaia a facut un rol deosebit in filmul asta...
RăspundețiȘtergereaşa e...
ȘtergereABSOLUT klasse! colosal film! la inceput am ras cu lacrimi, in final, mi-au dat lacrimile adevarate... Doamne ce vremuri am trait!... In 92 aveam doi copii, de 2 ani jumate si respectiv cateva luni. Am locuit 30 de ani la Sibiu, langa Copsa... Nu-mi vine sa cred ca a existat asa ceva, dar... fum fara foc nu iese, asta e clar! Filmul este de nota 10!
RăspundețiȘtergereMultumesc ca mi-ai oferit acesta ocazie.
Noapte buna, Anastasia draga. Sper sa pot atipi... inca ma gandesc la copiii din autobuz, la securisti, la mizeria satelor...
Cu mare drag!
ȘtergereL-am vazut. Cu destul de multi ani in urma, nici nu mai stiu citi, vreo 10. M-a deranjat, partial, limbajul, care e deja un loc comun in toate filmele de dupa '89...
RăspundețiȘtergereIn rest, despre Oana Pellea, numai de bine. E o actrita exceptionala, pe care o pretuiesc. Pacat ca se vede rar la TV. Prea rar comparativ cu alti confrati mult mai modest daruiti. Dar cred ca este si alegerea ei. Nu da prea multi bani pe televiziune, cum aminteam si eu, despre o parere de-a ei, intr-un articol de-al meu, cel despre televiziune-televizor...
Şi eu o preţuiesc în mod deosebit pe Oana Pellea, jurnalul ei mi-a plăcut foarte mult..., dar în film joacă Maia M. :)
Ștergerete pup.
Scuze...sint o mare zapacita...:))
ȘtergereSigur ca ai dreptate. M-a dus gandul in primul moment la alt film, in care a jucat ea. Acela despre revolutie. Ma gandeam la "Vulpe - vanator"...desigur.
Eu le am pe ele amandoua puse pe un piedestal, undeva. La fel le iubesc ca actrite. Nici nu m-am mai uitat la imagine, la nimic. Sper sa fiu iertata ;) Am ras acum, nici nu stiu cum naiba am facut asta :)
Am vazut si Balanta, normal. Aceeasi remarca in privinta limbajului.
Am facut-o, am facut-o... ;)
Sa-ti spun drept, ieri am avut foarte putin timp (m-am luptat cu zapezile prin curte si cu alte amenajari ce trebuiau facute dar pe care nu stii exact cum sa le faci pana in momentul cand zapada vine efectiv) si am intrat cam pe fuga pe cateva bloguri. Oi ma fi facut vreo boacana pe undeva. ;) Apare ea!
Te pup!
Chiar mă întrebam cum de ai făcut o asemenea confuzie..!?
ȘtergereStai liniştită, şi eu gândesc una şi zic alta, mai ales când am multe pe cap...
Iar acum cu zăpada, sfârşitul de an, sărbătorile..., nu mai am parcă nici idei pentru postări, nici puţin timp pentru mine... Am fost şi răcită, la serviciu oamenii sunt iritaţi, jignesc fără să-ţi dea seama şi e o tensiune permanentă, soacra mea se internează mâine în spital (alte drumuri).. habar n-am, sper să am timp să simt sărbătorile.
Şi mai am încă multe de făcut până la sfârşitul anului, asta dacă nu sunt întreruptă pe 21... :)
O seară frumoasă!
Ma bucur ca ai inteles ca e doar din usoara neatentie. Daca ma crezi, acum din nou vin de la zapezi...a nins cam mult la noi, asa, deodata si viscolul ne-a dat de furca suplimentar. Am rezolvat, acum m-am linistit. Pana la noul val de ninsoare care sper sa intarzie cat mai mult.
ȘtergereMa intristeaza ca ai necazuri de acest fel. Stiu cum este. Am avut si eu cu parintii episoade de acestea in urma cu 3 ani, 2 ani...o perioada lunga. Acum s-au mai rezolvat...suntem bine :)
Nu cred ca pe 21 se intampla ceva...
Multumesc, Anastasia, pentru intelegere :)
Nici nu mi-am imaginat altceva.
ȘtergereSunt convinsă că este greu şi la un moment dat ţi se taie de atâta zăpadă... eu am locuit la casă (încălzită cu lemne) până la 19 ani, dar atunci mă simţeam foarte bine făcând ce faci tu acum. Eram sportivă, tânără... acum, recunosc, nu cred că aş mai putea locui la casă - cred că m-am obişnuit cu comoditatea oferită de bloc.
Aşa că amintirile şi raportările mele la "datul zăpezii" sunt idilice, cel puţin. :)
Necazuri am de la 3 ani, toate legate de bolile cuiva din familie. Apoi, decese.. Mama este diagnosticată cu alzheimer de 10 ani. Şi nu-ţi mai spun, că te sperii.
Aşa că nu asta e problema.
Cred că am obosit... şi vreau şi eu o pauză, să doooorrrrrm... (să-mi refac sistemul nervos, că, săracul..., mă şi mir de unde are atâta forţă).
Să ştii că nu mă plâng, enumeram şi eu, una, alta...
iar cu 21.. am glumit :))
Am senzaţia că şi astăzi trebuia să fie ceva, doar e 12.12.12 nu? :)
Te îmbrăţişez cu drag, o seară cât mai frumoasă!
Inteleg...sigur ca te simti coplesita avand mereu pe cate cineva cu o problema de sanatate in familie. Chiar imi pare tare rau.
ȘtergereN-a fost nimic nici pe 12. Basme :)