13.3.13 Papa Francisc I

  NOUL PAPĂ este un cardinal argentinian, arhiepiscopul de Buenos Aires, Jorge Mario Bergoglio, care va purta numele de Papa Francisc I. Este primul papă din America şi primul din afara Europei în ultima mie de ani.  

"Cardinalii au venit să mă caute la capătul lumii", a declarat noul Suveran Pontif, după care a rostit rugăciunea "Tatăl nostru" şi a binecuvântat mulţimea adunată în Piaţa San Pietro. Francisc I a lansat un apel la "fraternitate" şi "prietenie" în cadrul Bisericii.

  NOUL PAPĂ: Un conservator cunoscut pentru modestie.

  Înainte de a fi preot a fost inginer chimist. Nu-i plac mondenităţile, nu are maşină, se deplasează cu mijloacele de transport în comun şi a renunţat la somptuoasa locuinţă din Buenos Aires, destinată arhiepiscopilor. Imaginea sa a fost afectată de o carte care l-a acuzat că a permis arestarea a doi tineri preoţi, în timpul dictaturii militare.

  Ales în a cincea rundă de scrutin, noul Suveran Pontif a fost desemnat într-unul din cele mai scurte conclave, fapt remarcabil având în vedere că nu se detaşase niciunul dintre cardinalii papabili. Prin comparaţie, Benedict al XVI-lea al fost ales la al patrulea scrutin în 2005, dar el se detaşase ca lider pe lista papabililor. Papa Ioan Paul al II-lea a fost ales la al optulea scrutin în 1978, devenind primul papă neitalian în 455 de ani.

  Francisc I este argentinian de origine italiană, cardinal din februarie 2001. Este primul iezuit care a devenit primatul Argentinei, potrivit Mediafax.

  Provocări dificile îl aşteaptă pe succesorul lui Benedict al XVI-lea, Francisc I, precum un val de contestare intern şi persecutarea creştinilor în lume sau probleme etice şi abuzuri de toate felurile cu care se confruntă o Biserică ce reuneşte aproximativ 1,2 miliarde de credincioşi, relatează AFP.

  CONTESTARE ŞI REFORME

  Biserica Catolică se confruntă, în special în ţări occidentale (Austria, Germania, Irlanda, Franţa, Statele Unite etc...), cu un val de contestare internă fără precedent. Numeroase organizaţii preoţeşti sau religioase solicită mai multă democraţie în interiorul Bisericii Catolice, alegerea unor oficiali, reformarea Papalităţii, căsătorii pentru preoţi sau, mai ales, hirotonisirea femeilor. Teologi, bărbaţi şi femei, adoptă poziţii foarte radicale în materie de moravuri. Se vorbeşte despre un proces de "protestantizare" şi "schisme tăcute".

  Câteva reforme realiste - mai ales permisiunea ca persoanele divorţate şi recăsătorite să primească împărtăşanie şi deschiderea în privinţa posibilităţii preoţilor de a se căsători - vor fi solicitate cu insistenţă, inclusiv de către episcopi noului Papă. De asemenea, declinul vocaţiei sacerdotale determină revendicări ca parohiile să fie reorganizate, iar laicii, bărbaţi şi femei, să fie asociaţi la responsabilităţi.

ps.
mi-a plăcut foarte mult titlul ales de Carmen şi l-am preluat.
Sper să nu te superi, Carmen  :)