marți, 8 octombrie 2013

Mi-e frică...

... pentru melomani.

Despre Alexandru Andries, sau “Alexe”, sau “Dom’ Profesor”, as putea spune multe, chiar foarte multe, dar nu vreau sa va incerc rabdarea, cum nu vreau nici sa risc de-a deveni plictisitor. Au trecut peste 35 de ani de cand suntem prieteni, iar in toti acesti ani n-a existat nicio sincopa intre noi. Este unul dintre putinii oameni pe care i-am cunoscut si cu care am colaborat excelent. Mi-a semnat coperti de discuri, mi-a scris texte superbe pentru cateva dintre cantecele mele, am facut multe turnee impreuna, cu recitalul nostru “Dublua A”, atat in tara cat si in afara ei, a fost si a ramas unul dintre cei mai corecti, sinceri, devotati si longevivi prieteni din breasla, a fost alaturi de mine in multe din momentele frumoase, dar si in cele mai putin vesele ale existentei mele, ne-am oferit cu generozitate reciproca toate atuurile unei prietenii profesionale, m-a cucerit cu umorul sau debordant, iar eu, la randu-mi, daca ar fi sa-i fac un portret, l-as creiona astfel: Desi nu poarta ceas, nu intarzie niciodata. Nu are telefon mobil insa este intotdeauna de gasit. Daca promite ceva, isi respecta cuvantul. Este un profesor excelent, dovada ca multe generatii de arthitecti isi amintesc si vorbesc despre el cu placere. Este un scriitor plin de har, iar daca ai timp, chef si rabdare sa-i citesti cartile nu regreti timpul pierdut. Textele cantecelor sale, precum si poemele scrise, dezvaluie un poet plin de umor, tandrete si sensibilitate iesite din comun. Deseneaza cu o lejeritate enervanta. Este un mare gurmand, orice masa luata alaturi de el fiind o placere. Intotdeauna stie sa iti insenineze existenta cu o vorba sau un gest plin de delicatete. Are o memorie fantastica care te eclipseaza. Seriozitatea cu care trateaza orice colaborare te obliga, tacit, la un urias efort de-a tine pasul cu el. Este atat de viu si de prezent in existenta fiecaruia dintre noi, incat te supune unui efort dincolo de imaginatie. Acesta este Andries si probabil, am omis in a enumera multe alte calitati ale sale. Mare lucru sa fi atat de iubit, apreciat, rasfatat, invaluit de drag, cum reuseste sa se faca Alexe. In ceea ce ma priveste, pot spune doar atat. Multumesc bunului Dumnezeu ca mi-a oferit sansa de a avea astfel de oameni alaturi de mine. Nici nu va dati seama cat de mult inseamna acest lucru!...
Nicu Alifantis 
 

16 comentarii:

  1. Cred ca oamenii astia doi si frumosi nu sunt capabili sa se invidieze unul oe altul.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. avem ce învăţa de la cei patru corifei!
      bună dimineaţa şi o zi frumoasă!

      Ștergere
  2. ;) dupa primele randuri am chiar crezut ca esti prietena cu Andries. Eu l-am cunoscut personal, ma invarteam in anii '80 in cercurile foarte stranse artistilor de jazz. Andries este un artist in adevaratul sens al cuvantului!
    Superb portret! Minunat videoclip!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu Andriş nu, dar cunosc o prietenă apropiată de-a lui. Aş fi putut, dar... n-am simţit nevoia. :)

      Ștergere
  3. Faina melodia, nu o stiam :)
    O zi frumoasa >:d<

    RăspundețiȘtergere
  4. Ohoooo, ce frumos! Multumesc! Sa ai o zi frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  5. Am vreo 3 discuri de vinil cu el...simpatic tip...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) până-n 89 era... colosal! Şi foarte curajos.

      Ștergere
  6. i-am văzut în primele tandrețuri, colosali, toți...
    iar despre umorul său... e suficient să asculți "la Rovine" ca să percepi că tot ce atinge devine zâmbet...

    RăspundețiȘtergere

  7. Frumoasa prezentarea ta !
    Un inceput de saptamâna cat mai placut!

    RăspundețiȘtergere
  8. Mi-a placut alegerea ta!
    O seara buna!

    RăspundețiȘtergere