Pe Valea Dâmboviţei, între Târgovişte şi Câmpulung, se află un deal
înalt numit „Dealul Cetăţuia" sau „Dealul lui Negru Vodă". Prima aşezare
monahală cunoscută pe această colină datează de la începutul secolului
al XIV-lea, când domnul Ţării Româneşti întemeiază un schit cunoscut
până azi cu numele de „Schitul Negru Vodă" (Cetăţuia).
Pe versantul abrupt al dealului, în partea de sud-est, ca şi pe valea pârâului Cetăţuia, a existat una din cele mai vechi vetre isihaste româneşti, între secolele al XIII-lea şi al XVIII-lea, aici s-au nevoit mulţi sihaştri cu viaţă sfântă, ale căror nume nu se mai cunosc. Valea aceasta se numeşte de sute de ani „Valea Chiliilor", din cauza numărului mare de sihaştri trăitori aici.
Pe versantul abrupt al dealului, în partea de sud-est, ca şi pe valea pârâului Cetăţuia, a existat una din cele mai vechi vetre isihaste româneşti, între secolele al XIII-lea şi al XVIII-lea, aici s-au nevoit mulţi sihaştri cu viaţă sfântă, ale căror nume nu se mai cunosc. Valea aceasta se numeşte de sute de ani „Valea Chiliilor", din cauza numărului mare de sihaştri trăitori aici.
Mănăstirea Cetaăţuia Negru-Voda este o mănăstire ortodoxă cu obşte de
călugări aflată în comuna Cetăţeni, judetul Argeş (22 de kilometri sud-est de oraşul Câmpulung).
În mănăstirea nouă, construită în stil maramureşan, se află o părticică din moaştele Cuv. Ioanichie, unul din cei mai renumiti sihastri ce s-a nevoit pe Valea Chiliilor in primele decenii ale secolului al XVII-lea.