marți, 31 decembrie 2013

Decembrie în mozaic...


Am ajuns şi în ultima zi a anului calendaristic 2013 ...   Moşul nu mi-a adus aparat de fotografiat, 
dar asta-i ultima şi cea mai mică "supărare"  :))))
Vă îmbrăţişez pe toţi şi vă urez ca în fiecare zi a vieţii voastre să aveţi puterea să alegeţi 
numai ceea ce vă odihneşte sufletul!

marți, 24 decembrie 2013

Primiţi cu colinda?

 

Asta-i sara cea frumoasă!

Zilele acestea de sărbătoare să le petreceţi cu bucurie, cu linişte în suflet şi cu tihnă!
Să ne mângâiem sufletele unul celuilalt cu chipul luminos, cu zâmbete şi inimă curată.
Vă-mbrăţişez cu mare drag pe toţi şi vă mulţumesc pentru că sunteţi!

postarea participă la rubrica Meloman pentru o zi, găzduită de SoriN

duminică, 22 decembrie 2013

Fila 14...

...din jurnalul meu cel simplu...
Pe celelalte 13 pagini le puteţi citi AICI.
Astăzi.... 22 decembrie 2013, ora 11.30  
Afară... este ceaţă, abia-abia disting blocuri în zare.
Mă gândesc ... la bogăţia şi frumuseţea zilelor ce vor urma.
Locurile de unde învăţ ... astăzi am înţeles ceva foarte important din pilda celor zece fecioare. 
Sunt recunoscătoare pentru ... tot ceea ce mi se confirmă. Conştiinţa - pârâşul nostru la judecată, îngerul nostru păzitor - nu trebuie neglijată, nici călcată. Chiar dacă nu înţelegem, uneori, ce ne spune...
Dinspre bucătărie ... savoarea cafelei din fiecare dimineaţă. Inconfundabil. Moment prelungit astăzi  ... 
Sunt îmbrăcată cu ...  cămaşa de noapte şi halat. Încă...
Citesc .. Marea despărţire, de C.S.Lewis. 
Aştept (sper) ...  cu bucuria din copilărie, ziua de Ajun...  când voi face cozonac şi voi împodobi bradul.
Meşteresc ... dacă poate fi numit meşterit: curăţenia de sărbători; reorganizare, reamenanjare...
Ascult ... Sfânta Liturghie, la radio.  
În casă ... e linişte, încă.
Unul dintre lucrurile mele preferate ... este să tac. Iar următorul: să ascult.
Unele planuri pentru sfârşitul săptămânii ... nimic spectaculos; bifez  activităţi din listă  :)
Aici este o imagine (cum se vede-afară de la geamul meu...) 
pe care m-am gândit să o împărtăşesc cu voi:  
Scuze pentru calitatea fotografiei, n-am încă aparat nou de fotografiat. Se pare că nu am fost cuminte, căci Moşul nu mi-a adus unul nou  :)


Precizare:
astăzi nu voi publica rubrica "Duminica la poveşti" .
Mi-a ieşit cu totul din minte, când am făcut programarea poveştilor, faptul că eu nu împodobesc bradul decât în ajun. Poate pentru duminica viitoare reuşesc să pregătesc câte ceva. Îmi cer scuze faţă de cei care pregătiseră, poate, povestea din această duminică.

De asemenea, în următoarele zile voi lipsi de pe blog. Multă treabă, puţin timp. Vă urez tuturor spor şi multă bucurie!
Duminică frumoasă şi veseloasă!

                                                                                                              Gazda rubricii:  Taniuşa

vineri, 20 decembrie 2013

Sub promoroacă

Dragii mei, nu ştiu câţi dintre voi îl vizitaţi pe Florin. Trebuie să vă spun că eu îl "cunosc" de când m-am apucat de blogărit (iulie 2011). Fiecare postare a lui pare a fi un dar de inimă, din drag pentru drag...
De aceea, pentru reflexia de astăzi am ales să vă arăt o fotografie de pe blogul lui, pe care vă invit cu mare drag să-l vizitaţi. Veţi fi încântaţi.

duminică, 15 decembrie 2013

Duminica, la poveşti...

Se-apropie vremea bucatelor de Crăciun...
Le ştim, nu le ştim, ele sunt după cum urmează:  caltaboşi, cârnaţi, tobă, sarmale, piftie, variaţiuni pe bază de carne şi cozonac. La acesta din urmă mă voi opri astăzi, pentru că am întâlnit o reţetă fascinantă, citată de Al. Teodoreanu, zis Păstorel.  :)
Întâi vi-l arăt şi-apoi vă povestesc... :))   
sper să nu vă plictisesc.
"......
Material:
150 ouă
1 pahar mare (de apă) cu rom alb
1 baton vanilie
3-4 linguriţe rase cu sare
1 litru lapte
100 gr drojdie
1 păhăruţ undelemn fin
zahăr tos circa 1,200 kg
3-4 (maximum) kg făină extra
3-4 păhăruţe de vin cu unt topit şi cald

sâmbătă, 14 decembrie 2013

O nouă filă de jurnal...

... din jurnalul unei femei simple. Pe celelalte le găsiţi la Taniuşa
Astăzi.... 14 decembrie 2013, ora 21,30 
Afară... este întuneric. 
Mă gândesc ... la masajul pe care urmează să-l "suport"  :)  de îndată ce închid calculatorul.
Locurile de unde învăţ ... din experienţele de zi cu zi.
Sunt recunoscătoare pentru ... faptul că v-am "întâlnit" pe fiecare dintre voi, chiar dacă virtual.
Dinspre bucătărie ... nimic, s-a-nchis la ora asta.  :)
Sunt îmbrăcată cu ... pijamale.
Citesc ..Marea despărţire, de C.S.Lewis
Ceea ce aştept (sper) ...  surprizele zilei de mâine  :) 
Ce mai meşteresc ...  diverse ornamente de Crăciun. 
Ascult ... colinde cântate de Ştefan Hruşcă
În casă ... e linişte şi-ncet-încet sărbătoare.
Unul dintre lucrurile mele preferate ... să pregătesc cadouri pentru cei dragi. 
Unele planuri pentru sfârşitul săptămânii ... odihnă multă. 
Aici este o imagine pe care m-am gândit să o împărtăşesc cu voi:  
3000 de reni traversând un golf din Mare Norvegiei

happy weekend

O femeie, inginer de sistem, instala un calculator într-o reţea pentru un coleg de lucru. Când a venit rândul setării parolelor ea l-a întrebat ce cuvânt vrea să folosescă pentru logare.
Vrând să o intimideze, tipul i-a spus "penis". Fără să clipească, aceasta i-a introdus parola dorită, a reintrodus-o pentru confirmare, după care era să se prăbuşească de râs în faţa monitorului.
Curios, tipul i se uită peste umăr şi vede răspunsul calculatorului:
PASSWORD REJECTED .... NOT LONG ENOUGH

duminică, 8 decembrie 2013

Duminica, la poveşti...

Vă invit astăzi să vorbim despre....
Tradiţii de Crăciun...  
Of, sunt atât de multe.... câte bordeie, atâtea obiceie  :) 
Să vedem dacă le ştiţi pe cele pe care le voi povesti eu în continuare....

sâmbătă, 7 decembrie 2013

Luna cadourilor...

Ieri, de Moş Nicolae... la bijutier... 
soţia probează un inel din aur alb.
Ea: 

- Ce părere ai ? Îţi place?
El, uitându-se discret la preţul afişat: 

- Nuuuu, te îngraşă !

duminică, 1 decembrie 2013

O nouă filă de jurnal...

... din jurnalul unei femei simple
Astăzi.... 1 decembrie 2013, ora 8.00
Afară... este ceaţă şi cred că foarte rece. O atmosferă gri.
Mă gândesc ... că nu am mai scris de mult timp în jurnal. Mă mai gândesc şi la faptul că în luna decembrie ar trebui să-mi planific foarte bine activităţile zilnice, ca să-mi termin măcar o parte dintre lucrurile pe care mi le propun (pentru confortul meu psihic).
Locurile de unde învăţ ... din experienţele altora. Dacă ne-am folosi o parte din timp şi atenţie pentru a observa evoluţia unor persoane, am avea multe de învăţat!!!
Sunt recunoscătoare pentru ... puterea pe care care ne-o dă Domnul să trecem peste... toate.
Dinspre bucătărie ... deocamdată, doar zilnica aromă de cafea  :)
Sunt îmbrăcată cu ... pijamale şi halat. Mai stau puţin aşa, că-i moale!!
Citesc ... ooo, nu citesc nimic acum, dar aş vrea să citesc ceva ... Ultima perioadă a fost foarte aglomerată în evenimente de tot felul şi doar am răsfoit pe ici pe colo...
Ceea ce aştept (sper) ...  să mă bucur cât de mult pot eu de ziua de astăzi.
Ce mai meşteresc ...  ornamente de Crăciun. Primul a ieşit aşa.
Ascult ... colindele pe care mi le cânt singură  :)
În casă ... este o stare de aşteptare. Parcă toate lucrurile ştiu că de astăzi vreau să mă apuc de curăţenia generală  ...şi stau pitite cumva, să nu le "ciufulesc"  :)
Unul dintre lucrurile mele preferate ... să-mi fac diferite ornamente, aranjamente ..... de sezon.
Unele planuri pentru sfârşitul săptămânii ... Of, nu vreau să fac nimiiiic, nu vreau să merg în nici o vizită, vreau să DORM. Nu se va întâmpla, dar sper şi eu  :(
Aici este o imagine pe care m-am gândit să o împărtăşesc cu voi: 
 




În varianta alb-roşu, calendarul meu arată aşa.  :))   
Bun Picasa, bun...











O zi frumoasă tuturor!

Duminica, la poveşti...

Hello, hello, într-o nouă  duminică!  :)
astăzi - Tradiţii de moş Nicolae....

Sfântul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirei Lichiei, s-a născut în localitatea Patara din Asia Mica, în cea de-a doua jumătate a secolului al III-lea. La primul sinod ecumenic ţinut la Niceea, în anul 325, acesta a fost recunoscut drept un mare apărător al ortodoxiei.

Dintre multele istorisiri care îl au ca erou, cea mai cunoscută este cea a fiicelor unui om bogat care îşi pierduse averea. Sfântul a venit într-o noapte şi le-a aruncat pe fereastră trei saci de aur, pe care să îi aibă drept zestre pentru a nu fi nevoite să se prostitueze. Drept urmare a gestului de bunăvoinţă al Sfântul Nicolae manifestat faţă de fetele bogatului sărăcit, cadoul a fost cel care s-a impus drept emblemă a sărbătorilor de iarnă, în special a Sf. Nicolae şi a Naşterii Domnului. Copiii tuturor ţărilor creştine au fost învăţaţi că în noaptea de 5 spre 6 decembrie Sfântul Nicolae vine şi le încarcă galoşii, bocancii sau bradul cu dulciuri, jucării şi alte daruri, dar unii găsesc şi câte o nuieluşă

Ziua României ...-n prima zi de iarnă!

Nu-i de mirare că suntem aşa reci unul cu celălalt....
...când era prin mai/august, parcă eram mai calzi  .... fără să fiu nostalgică după  ...ce-a trecut!

Danseaza ursul românesc
de 2000 de ani dansează...

sâmbătă, 30 noiembrie 2013

ornament calendar (de Advent)

mai sunt 24 de zile ....
Întotdeauna mi-a plăcut sărbătoarea Crăciunului ...
În copilărie, cu fiecare zi ce trecea, bucuria era mai mare.
Habar nu aveam atunci ce sărbătoream. Chiar şi după ce am vorbit la telefon cu doamna Gerilă,
 tot nu mi-a fost clar. Ai casei s-au amuzat foarte de stânjeneala mea şi ... tot nu mi-au explicat.
Am crescut, am înţeles şi-acum mă bucur cu sens!

Întâiul zâmbet ...de iarnă

 
Un ardelean într-un magazin ... vrea să cumpere un termos.
Vânzătoarea îi arată termosul:
- Uite bade, termosul ăsta e foarte bun: vara ţine ceaiul rece, iar iarna îl ţine cald.
Ardeleanul se scarpină după ureche, nedumerit:
- Apăi de, cucoană, dacă zici mata că-i bun, iaca l-oi lua. 
Da'...., lămureşte-mă şi pe mine cu o chestie: 
de unde ştie termosu' ăsta când îi vară şi când îi iarnă?




Amintiri în mozaic...

Sfârşit de toamnă-n Bucureşti... 2013

marți, 26 noiembrie 2013

That's The Way It Is

Dacă doreşti să participi, 
publică pe blogul tău o melodie preferată 
şi înscrie articolul la "Meloman pentru o zi"!

duminică, 24 noiembrie 2013

Duminica la poveşti....

Bună dimineaţa tuturor  ...   :)
Se apropie iarna, frigul, zăpada... focul în sobă, mmmmmm.... şi câte alte bunătăţi!!!
Cum vă spuneam, începând de astăzi, toate postările mele de duminică până la sfârşitul anului vor avea ca subiect "de poveste" sărbătorile de Crăciun.  Astăzi, decoraţiunile de Crăciun.


sâmbătă, 23 noiembrie 2013

glume, glume ...

Happy Weekend !!!
Un poliţist este chemat ca martor în procesul intentat lui Max Loch, 
arestat şi învinuit că a umblat beat pe străzi.
- Cum de-ai observat că inculpatul prezenta semne de intoxicare cu
alcool? - întrebă magistratul.
- A fost destul de simplu - răspunde poliţistul. 
Când l-am văzut că a băgat un penny în aparatul de taxare 
dintr-o parcare şi apoi a privit spre orologiul de pe turnul primăriei, 
spunându-şi: - O, Dumnezeule, m-am îngrăşat cu zece kilograme!

duminică, 17 noiembrie 2013

Duminica, la poveşti... Povestea bârfei.

Îmi vorbeam duminica trecută despre cuvânt şi puterea lui. 
Cuvântul este o sămânţă, rodeşte, devine gând, acţiune... Pentru el vom da seama!
Ca o corecţie personală, simt nevoia să vorbesc despre o altă dureroasă întrebuinţare a cuvântului - şi anume bârfa.

sâmbătă, 16 noiembrie 2013

Mă, Ioane...!

 Happy weekend tuturor!  :)

ce-aş vrea şi eu o maşină de spălat ca asta....!!!
Ion spăla rufe afară.
Trece o vecină şi ....  îi zice:
- Mă Ioane, te-ai însurat sau sunt doar vorbe...  că te vad spălând rufe?!

- Păi m-am însurat... nu vezi că ce spăl aici sunt rufe de femeie??!

joi, 14 noiembrie 2013

miercuri, 13 noiembrie 2013

ShoeBox 2013

ShoeBox a ajuns la a şaptea ediţie !!!!!

ShoeBox este o iniţiativă de ajutorare a copiilor orfani, a copiilor proveniţi din familii dezorganizate sau prea sărace pentru cadouri de Crăciun. Vă puteţi, măcar pentru o clipă, imagina, că există copii atât de necăjiţi încât să nu primească un cadou de Crăciun? Şi totuşi sunt. Şi printr-un mic gest, şi printr-o mică cutioară, putem face ca numărul lor să fie ceva mai mic. Această idee frumoasă a început în 2007, în familia lui Valentin Vesa, din dorinţa de a-l învăţa pe băiatul lui să împartă cu alţi copii mai nevoiaşi. A continuat, transformându-se într-o poveste şi mai frumoasă, de fiecare dată când cineva s-a mai alăturat. Şi au trecut astfel, şapte ani.

Dacă doriţi să faceţi o mică bucurie de sărbători unor copii necăjiţi, v-aş ruga să participaţi şi voi.

CUM PUTEM AJUTA? 

Pasul 1
Ai nevoie de:
  • o cutie goală de pantofi (cu capacul)
  • hârtie de împachetat cadouri.
  • foarfecă/cutter
  • timp şi/sau bani pentru cumpărături sau sortarea lucrurilor din casă pe care vrei sa le dăruieşti
  • răbdare …:) 
Pasul 2
Se înveleşte frumos în hârtie cutia şi capacul ei, fiecare separat, apoi pui în cutie tot ce ai vrei să cumperi sau ai prin casă şi poţi dărui. Ai mai jos câteva sugestii:
    • dulciuri -ciocolată, biscuiţi, napolitane-, dar NU ceva perisabil (ex.banane, portocale, iaurt)
    • articole şcolare: caiete de scris, creioane colorate, un ghiozdan, un penar sau orice altceva
    • jucării potrivite pentru vârsta şi sexul copilului
    • produse de igiena personală: perie şi pastă de dinti, săpun, şampon, gel de duş, absorbante (în fiecare an am observat ca fetele aveau mare nevoie de aşa ceva)
    • o felicitare de Crăciun pe care să scrii câteva rânduri pentru copilul care va primi cutia de la tine (eşti liber să pui datele tale de contact şi să păstraţi legătura şi pe viitor)
    • articole de îmbrăcăminte: un fular, căciulă, ciorapi groşi, mănuşi sau orice altceva de acest fel, nou sau purtat dar care să arate bine, să nu fie rupt, pătat sau deteriorat.
    • poate o lumânare parfumată care să le amintească şi lor de mireasma Crăciunului, însă fără chibrituri, nu cumva copiii să facă vreo ispravă… Lumânarea nu trebuie să fie neapărat ceva “fancy”, ci una “folosibilă” (mulţi dintre ei NU au nici măcar curent electric)
    • orice alt cadou de care ştiţi că s-ar bucura copiii voştri sau de care v-aţi fi bucurat voi dacă eraţi în locul lor.
Pasul 3
Puneţi în cutie tot ce intră, ce vreţi şi ce credeţi îi trebuie unui copil de vârsta şi sexul pentru care doriţi să cumpăraţi ceva şi le ducem la una dintre locaţiile proiectului, în perioada 15 noiembrie -13 decembrie.

Din experienţa anilor trecuţi, Valentin ne sfătuieşte:

"Având în vedere experienţele din anii trecuţi, daţi-mi voie să vă fac câteva specificaţii:
  • Campania se numeşte ShoeBox (cutie de pantofi) – deci vă rog să vă limitaţi la lucruri care pot intra într-o astfel de cutie. 
  • Nu aduceţi pungi, saci, sacoşe, bibeloruri, dulapuri, frigidere, televizoare sau cuptoare cu microunde. NU suntem asociaţie sau fundaţie şi nu le putem primi legal în custodie. Dacă aveţi aşa ceva de dat, scrieti-ne un mail şi vă punem în legătură cu partenerii noştri care pot primi şi distribui legal şi după nevoi şi aceste produse.
  • Dacă v-aţi ales o grupă de vârstă şi genul copilului pentru care vă gândiţi să faceţi cutia, încercaţi să sortaţi produsele astfel încât acestea să poate fi folosite când sunt primite (mărimi corespunzătoare la hainuţe etc)
  • Nu puneţi în cutii lucruri pe care nu v-ar plăcea nici vouă să le primiţi. Lucrurile care nu mai pot fi folosite au un loc pe care îl cunoaştem cu toţii: se aruncă la gunoi. Fă un cadou aşa cum ţi-ar place să-l primeşti şi tu, nu face curăţenie în casă pentru ca mai apoi să dai ce e “de aruncat”.

Copiii au vârste cuprinse între 2-18 ani, fete şi băieţi".

O privire... din iubire...


duminică, 10 noiembrie 2013

Tu eşti de vină! sau... "Povestea vorbei"

Incitant, nu? O trecem la o nouă filă de dezvăluri... tan-ta-na... 

Obişnuiesc să folosesc, în glumă, unele cuvinte cu alt sens decât cel indicat de DEX şi, implicit, cunoscut de toată lumea. 
Amuzante sensuri, de altfel. Doar sunt  figuri de stil, nu?
Figurile de stil sunt procedee prin care se modifică înţelesul propriu al unui cuvânt sau construcţia gramaticală uzuală pentru a da mai multă forţă unei imagini sau expuneri. În prezentarea celor mai importante figuri de stil se ţine seamă de gradul lor de complexitate şi de relaţiile care se stabilesc între ele.
Figurile de stil pot fi definite drept cuvinte sau grupuri de cuvinte (expresii) ce modifică raporturile fireşti dintre semnificant şi semnificat. Modificarea este înregistrată ca o deviere de la modul curent, „normal” în care se realizează corespondenţa dintre obiectul desemnat şi cuvântul ce-l denumeşte.

sâmbătă, 9 noiembrie 2013

O nouă filă de jurnal...

... din jurnalul unei femei simple. Celelalte pagini le găsiţi la Taniuşa
Astăzi.... 9 noiembrie 2013, ora 8
Afară... este o lumină caldă...
Mă gândesc ... că Sf. Nectarie îi mângâie pe toţi cei care-l vizitează de ziua lui...
Locurile de unde învăţ ... din scrisori. Zilele acestea am citit câteva scrisori care participă la un concurs (la jurizarea căruia particip şi eu). Mi-au dat lacrimile citind unele dintre ele. Domnul să ne întărească pe toţi!
Sunt recunoscătoare pentru ... ziua de astăzi!
Dinspre bucătărie ... răzbate  un fin  şi îmbietor miros de cafea la ibric.
Sunt îmbrăcată cu ...  pijamalele cu urme de ursuleţi  :)
Citesc ... Criza vârstei de mijloc, de pr Filoteu Faros. Abia m-am apucat, dar o termin până duminică seară.
Ceea ce aştept (sper) ...  şi mă rog în fiecare dimineaţă - să rezist zilei!
Ce mai meşteresc ... vai, mai am câteva filmări de procesat... şi mi-e  tare greu să stau în faţa calculatorului....  nu ştiu cum voi reuşi!
Ascult ... prelegerea drăguţului meu papagal, care are multe să-mi spună.. aşa, de dimineaţă :)
În casă ... e linişte, praf şi fulgi de papagal  :(   
Unul dintre lucrurile mele preferate ... să contemplu, dintr-un fotoliu, curăţenia din casă (în timp ce beau un ceai aromat şi-ascult, în surdină, un concert de pian sau vioară)
Unele planuri pentru sfârşitul săptămânii ... of! administrative şi SOMN!!!!
Aici este o imagine pe care m-am gândit să o împărtăşesc cu voi:  
în curtea mănăstirii Stavropoleos

combinaţia perfectă!


Bulă la şcoală. Ora de biologie.... 
Profesoara întreabă:
- Bulă, ce conţin celulele?
- Infractori, doamna profesoară.
 
- Dumnezeule, ce vânătăie ai!
- Da, e de la pisică!
- O aşa vânătaie imensă?
- Da, m-a lovit soţia cu pisica în cap!
- Judecând după vânătaie, pisica e făcută praf!
- Da de unde! N-a avut nici pe naiba că era din bronz!


Anunţ:
"Vand karte de gramatik. Eu meam faqt treab-a cu ea."

duminică, 3 noiembrie 2013

Duminica, la poveşti...

... câteva poveşti REALE cu cerşetori...
Îmi amintesc că, pe vremea când Siluana mea avea 2 anişori, am scos-o la plimbare într-o seară. Era vară toridă, şi numai seara târziu puteai ieşi să iei o gură de aer. Eu - în pantalonii de trening de casa, labartzatzi pe turul meu de mămică grasunică, hihi, cu părul prins într-o măciuca de coc dezordonat. Siluana - îmbracată şi ea într-un fel de maieu mai lungutz, lejer şi comod, fără svarowsky la bretele :))... Pe drumul întoarcerii dinspre parc era o staţie de autobuz cu o bancă, iar Siluana m-a rugat să stăm puţin, ca obosise. Deşi era târziu, am zis hai să stăm oleacă... Siluana începe să cânte un cântecel stând pe bancă. Măi, cred că arătam amândouă ca scoase dintr-un top de Doamne-ajută, ca ă venit un cerşetor spre noi şi, taman când mă pregăteam să-i zic speriată că n-am bani la mine, îi întinde ăsta Siluanei o hartie de 1 leu (foştii 10.000 lei) şi-i zice ''ia, tată, să-ţi ia mă-ta o Eugenie".   :))      
O alta întâmplare, la pol opus, e atunci când mâncam un covrig pe stradă şi a venit spre mine un cerşetor, i-am dat covrigul meu şi ăsta m-a înjurat, aruncând cu covrigul după mine.           - Dana Cleopatra Captilin 
###

Eu râd şi azi de păţania de acum câţiva ani a unei prietene. Nu stiu unde fusese şi a luat tramvaiul la întoarcerea spre casă. Era atât de tristă şi obosită încât a uitat să îşi cumpere bilet, iar în timp ce tramvaiul o legăna, a adormit. S-a trezit când un nene o bătea încet pe umăr ....  şi la cât de adormită şi năucă era, a scos un leu din buzunar şi i l-a intins bărbatului spunându-i aşa: ''ia de aici un leu şi spune bodaproste, ia-ţi şi tu o pâinişoară''... apoi a închis iar ochii pt un pui de somn până acasă. Nici nu a apucat să îşi sprijine capul de geam, că iar a simţit o mână pe umărul ei: ''domnişoară... doamnişoarăăăă....  biletul la control şi luaţi-vă banii înapoi'' :)))!  - Anne Marie Naca
 Duminica aceasta au mai scris "poveşti":   
Minnie, Diana şi Elly 
______________________________________________________
Precizare:  poveştile nu sunt ale mele, ci ale unor prietene (Dana şi Ana)

sâmbătă, 2 noiembrie 2013

O nouă filă de jurnal...

... din jurnalul unei femei simple
Astăzi.... 2 noiembrie 2013, ora 21:00
Afară... este întuneric, cum altfel?
Mă gândesc ... la cât de uşor putem fi vătămaţi dacă nu suntem atenţi (sufleteşte vreau să spun)
Locurile de unde învăţ ... de peste tot, inima deschisă să o am...
Sunt recunoscătoare pentru ... fiecare mic dar pe care mi-l face Domnul şi pentru grija Lui ...
Dinspre bucătărie ... zgomotul apei, muzică clasică şi tot felul de clinchete. E weekend şi soţul meu spală vase  :)  De aceea m-am furişat eu pe blog  :)
Sunt îmbrăcată cu ...  pijamale, cu urme de ursuleţi pe ele...  :)
Citesc ... ultima carte despre Tarkovski, scrisă de Costion Nicolescu.
Sper ...  să mă însănătoşesc şi lucrurile să intre iar într-un firesc al lor.
Ce mai meşteresc ...  săptămâna asta, mai nimic. Nu m-am simţit bine şi m-am mai potolit...
Ascult ... încă nu ştiu ce mi se pregăteşte. Îmi aud soţul cotrobăind după ceva CD-uri. 
În casă ... e tare bine  :)  şi miroase a dovleac copt - am făcut ieri din destul şi mai ronţăim şi astăzi.
Unul dintre lucrurile mele preferate ... este să privesc o lumânare aprinsă (pe întuneric).
Unele planuri pentru sfârşitul săptămânii ... nimic deosebit. Odihnă, sper.
Aici este o imagine pe care m-am gândit să o împărtăşesc cu voi:  
nu-mi mai amintesc unde am găsit-o, dar mi-a plăcut şi intenţionez să-mi fac şi eu una
 Aveţi grijă de voi! O săptămână frumoasă!

percepţii!

Happy weekend tuturor!
Trei tipi - un american, un neamţ şi un român - se ciocnesc cu maşinile într-o intersecţie !!
Americanu' : - Vai Fordul meu, economiile mele de 3 luni s-au dus pe apa sâmbetei...
Neamţu' : - Vai Mercedesu' meu, economiile mele de 6 luni s-au dus pe apa sâmbetei...
Românu' : - Vai Dacia mea, economiile mele de-o viaţă s-au dus pe apa sâmbetei...
Ceilalţi doi:
                  - Cine n...  te-a pus să-ţi cumperi maşină aşa scumpă !!!!

vineri, 1 noiembrie 2013

Reflexii...

.. din Praga, pentru rubrica de vineri de la SoriN.

Dovlecelul fermecat...

Carmen ne-a invitat la un concurs la care eu nu pot participa deoarece nu am fotografii personale cu dovlecei.  De ce postez totuşi? Pentru că ne-a întrebat dacă serbătorim Halloween-ul? 
Răspunsul meu este NU.
Probabil că motivele sunt mai multe, de la faptul că în copilărie habar nu aveam de o astfel de sărbătoare, până la părerea mea fermă, de astăzi (de la care pleacă şi hotărârea luată de a nu sărbători nici măcar în cadru privat), că expunerea copiilor de la vârste cuprinse între 5-14 ani la unele situaţii şi imagini care nu există în realitate, le poate provoca traume psihologice. 
Nu ştiu dacă ştiţi, dar în şcolile generale (vorbesc de Bucureşti, nu ştiu cum este în rest), distracţiile elevilor de clase mai mari  (a VII-a şi a VIII-a) constau în a-i speria pe cei din clasele mici  (a I-a şi a II-a). Sincer, eu nu mi-aş dori să-mi vină copilul speriat de la şcoală.  Mai mult, învăţătoarele se amuză de momente ca acestea şi îi şi dojenesc  pe cei care nu se opresc din plâns (există şi excepţii, puţine). Cu o asemenea cruzime nu pot fi de acord.
Există mulţi copii sensibili, iar eu nu pot fi de acord ca aceştia să fie agresaţi de dragul unei sărbători, indiferent care ar fi aceea, laică sau religioasă.
Sigur, eu sunt nimeni, un n dintr-o populaţie de x conaţionali... şi nu are importanţă părere am.  Ziceam şi eu...

Poate în alte locuri, unde deja această sărbătoare a devenit o tradiţie, lucrurile stau altfel. Poate acolo adulţii nu permit trecerea anumitor limite de comportament. Poate acolo distracţia se limitează la primirea bomboanelor mult dorite de toţi copii, însă aici - a devenit din ce în ce mai mult o manifestare a refulării: cei care se cred mai tari se răzbună pe cei pe care-i cred mai slabi. De-a valma.... colegii mai mari pe colegii mai mic, profesorii pe elevii, părinţii pe copii, prietenii între ei....
De ce sunt atât de vehementă? La ce mă opun eu de fapt? 
La obligativitatea organizării în şcoli a diferitelor evenimente dedicate acestei sărbători
În afara şcolii... - este democraţie.  Fiecare participă la ce vrea, părinţii îşi pot duce copiii la petreceri private...  fiecare după mintea şi inima lui. 
Deşi eu cred că părinţii ar trebui să fie primii care să nu permită asimilarea de către copiii lor a unor informaţii inutile vârstei lor. (de ce ar trebui să ştie un copil de clasa I-a ce este acela un vârcolac?!?)

Poate consideraţi că ceea ce v-am spus este un lucru mic, eu cred însă că generaţii de copii traumatizaţi ajung să traumatizeze la rândul lor..., dacă nu mai mult. Şi da, de la o simplă şi haioasă, pentru noi, sărbătoare.
Îmi vine în minte exemplul cu pădurile: ce-i rău să tai câţiva copaci aici, câţiva colea,..... până ne-am trezit că teritoriul ţării este defişat.  Urmările: alunecări de teren, inundaţii ş.a.

Care vor fi urmările haioaselor sărbători (şi nu mă refer numai la Halloween)... vom vedea în ani! Şi nu foarte mulţi!

ps.
poziţia mea a fost generată de amploarea pe care a luat-o acest subiect, la nivel naţional
personal, îmi exprim punctul de vedere limitându-mă la un singur aspect: psihologia copilului
consider că există specialişti care pot comenta, argumenta şi semnala şi alte aspecte.