Au trecut 155 de ani de la Unirea Principatelor (Unirea Mică) şi puţini ştiu că primele planuri unioniste au fost puse la punct în comuna ieşeană Bârnova, sub un castan.
Pe 25 mai 1856, un grup de 21 de unionişti, în frunte cu Mihail
Kogălniceanu şi Vasile Alecsandri puneau bazele unui act istoric -
Unirea Principatelor Române. Departe de cei ostili unirii, aceştia s-au
întânit sub un castan, în satul Vişan, din actuala comună Bârnova.
 |
| foto: digi24.ro |
„Ei se întâlneau în afara oraşului, pentru că, în oraş, urechile
spionilor lui Mihai Sturza şi altora, care nu erau favorabili Unirii, ar
fi împrăştiat repede astfel de întâlniri. I-ar fi luat sub urmărire pe
respectivii care aveau idei periculoase neconforme cu dorinţele domniei
sau ale Rusiei vecine”, explică istoricul Sorin Iftimi.
Castanul a devenit un simbol al Unirii Principatelor de la 1859.
Vasile Alecsandri a scris chiar un poem, versurile devenind un jurământ
de credinţă pentru acest deziderat al românilor.
La aproape trei ani de la prima întâlnire care a avut loc sub
Castanul Unirii, pe 24 ianuarie 1859, era consfinţită Unirea
Principatelor Române.
Castanul din Bârnova are acum aproape 250 de ani, mult peste media de
viaţă a unui astfel de arbore. Comunitatea locală îl sărbătorește în
fiecare an pe 25 mai, ziua în care a avut loc prima întâlnire a
unioniştilor. În 2004, Castanul Unirii, aşa cum a fost denumit de cei care au realizat
actul politic din 1859, a fost declarat Monument al Istoriei şi al
Naturii.
